Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Uneori e momentul

Written By: Gia Codrescu - Feb• 14•10

lui Ionut

Cand cel mai sincer zambet se-ntalneste cu marea,
Cand parul lui ciufulit se-ntalneste cu vantul,
Cand degetele practice ating pamantul
Iar privirea jucausa atinge mirarea,

E momentul sa deschidem un Jack.

Cand cunostinte si vise se transforma in iarba,
Cand amintiri si frustrari sunt foc de gratar,
Cand placeri si frici se transforma-ntr-o tarta
Iar obiective si planuri in biftec tartar.

E momentul sa mergem la munte.

Cand multa energie se risipeste in Spatiu
Cand multe idei se imprastie-n Timp
Cand initiative, propuneri, se dizolva aiurea
Si ganduri, pareri se disipa in Vid

E momentul sa iesim cu rolele.
Sa facem clatite.
Sa ne uitam la un film.

E momentul sa pregatim un Mojito.
Sa ne dam pe zapada.
S-ascultam melodii folk.

E momentul sa umflam o saltea.
Sa ne imbracam la camasa.
Sa asamblam un cort.

E momentul sa zicem in cor:
“Sa fie armonie!” si “Powder!”

Ne va fi dor.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.