Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Impersonări

Written By: Gia Codrescu - Oct• 27•20

Uneori îmi ies pe gură
Vorbele tale
Mă uit în jur
În mine
Îți simt parfumul
pielii abia ieșite din duș
Dar nu ești aici
Suntem doar eu și vânzătorul
Așteaptă să-i dau banii
Și nu înțeleg ce vrea

Ți-am dat tot ce-am avut
Îi zic
Iar el nu înțelege
Ia sticla de suc în mână și repetă:
Trei-zeci-de-lei-domnișoară
Ce înseamnă trei-zeci-de-lei?
Când organele tale funcționează
Dar tu nu ești acolo?
Ești pe o canapea care scârțâie
Și are două arcuri stricate
Tapițerie aspră
Și o bibliotecă lăcuită în lateral

Domnișoară-sunteți-ok?
Îi las portofelul pe masă, iau sucul și plec
Ți-am dat tot ce-am avut
Îi spun femeii care tocmai intră în magazin
Se uită la mine cu privirea soțului ei
Și îl salută pe vânzător
Făcându-i cu mâna
fiicei ei
spunându-i: E soare afară
Așa cum mama ei
Îi spunea uneori
Ca s-o înveselească.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.