Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Plin de ei

Written By: Gia Codrescu - Apr• 01•22

Iubitul meu e plin de pești.
Exotici, mici, fosforescent cu albastru
Când intră în apa marii degetele lui se deschid și apa sărată iese afara, lasă să intre apa noua, proaspătă și plină de soare
Pestii se bucura, algele dansează, și un delfin îl salută dând dintr-o aripioară, în zare

În iubitul meu creste un copac.
Puternic, înalt, un molid argintiu cu mii de conuri și frunze înțepătoare
De cate ori merge la munte rădăcinile lui ies din picioare, se înfig în pământ, îmbrățișează rădăcinile celorlalți molizi, se iau de mână cu ei și dansează
Vulturii trec în cercuri largi deasupra și le fac de sus cu ochiul, în timp ce cu una din aripi improvizează un Like

Iubitul meu e plin de turiști
Grupuri de bătrâni care fac poze, adolescente machiate ce stau pe TikTok, mame cu copii asortați și bărbați cu controlere de drone în mâini
Toată lumea urmează un ghid, cu steguleț roșu și vocea puternica,
Asculta fapte istorice și glume porcoase în timp ce se gândesc ce aroma de înghețată să mai aleagă

O dronă s-a izbit de un perete facandu-se țăndări, la fel că stima de sine a bărbatului care o conducea.

În iubitul meu poți călători ca într-un parc national.
Intrarea e gratis, dar ieșirea costă
Poate mai mult decât
ai avea.

Potop

Written By: Gia Codrescu - Apr• 01•22

Fiindcă mi-a legat limba
M-a învățat să iubesc cu mâinile
Cu corpul
Cu sufletul întreg

Mi-a închis cuvintele
Într-o colivie mica, de porțelan
Și mi-a eliberat fricile
Rând pe rând, ca pestii în apa

A dat drumul la lei
La tigri, șacali și papagali curcubeu
Fiecare din ei duce în spate un gând
O poveste, un imperiu de fapte
Ce se vor revarsa peste lume
Într-un potop de cristal.

Când viața

Written By: Gia Codrescu - Apr• 01•22

Cand viața îți dă lămâi
Îți fac eu un cocktail
Voi pune în el și ananas
Și rodie
Și vin rose
Pentru toate serile în care ne vom saruta
Voi pune zahăr
Afine
Piersici zemoase
Pentru toate diminețile cand îmi vei spune
Că sunt singurul care-și încantă papilele gustative
Voi pune și cogniac
Șampanie și
Tequilla
Ca să dansezi la mine în brațe pănă dimineață
În felul asta toate celulele tale vor exploda de fericire
Ca să nu mai ai nevoie de nimeni
Niciodată.

Margaretele

Written By: Gia Codrescu - Apr• 01•22

– Margarete aveti?
– Imi pare rau, nu mai avem. Se spune ca e un nebun care a cumparat toate margaretele din lume.
– Da? Oare de ce?
– A descoperit ca putea afla viitorul cu ajutorul lor. Punea o intrebare, de exemplu: Va ploua maine? Si raspundea smulgand cate o petala: ploua, nu ploua, ploua, nu ploua… ploua!
– Oh, si chiar ploua a doua zi?
– Se pare ca da. Margaretele spun intotdeauna adevarul.
– Presimt ca urmeaza un dar…
– Dar, la un moment dat a pus intrebarea care nu ar trebui niciodata pusa.
– Care ar fi?
– Daca il iubeste femeia pe care o iubea.
– Si margareta nu i-a raspuns?
– Margareta i-a raspuns, dar el nu a crezut-o. Si atunci a luat alta. Si alta… si alta.
– Pana a terminat toate margaretele?
– Da. Apoi a trecut la lalele. Apoi la trandafiri. Dupa cum vezi, in floraria noastra se gasesc doar cale. Cu ele nu putea face nimic, fiindca au o singura petala.
– Oh, da, acum observ.
– Si dupa ce a terminat toate florile din lume… a plantat altele. Dar neavand rabdare sa creasca, a trecut deja la frunzele copacilor si chiar la aripi de fluture.
– Oare cand se va opri?
– Cand va obosi… speram doar sa nu treaca la lucruri mai grave. Cum ar fi penele pasarilor. Sau degetele de copil.
Dar chiar, de ce tocmai margarete? Ce faceti cu ele?
– Nimic, multumesc. Trebuie sa plec acum. O zi frumoasa!

Sometimes

Written By: Gia Codrescu - Apr• 01•22

Your hair smells like waterlilies in the Spring

Floating in my room in silence

If I say “I love you” doesn’t mean a thing

Let my hands be our guidance

Your eyes look up in the infinite of space

Trying to grasp a meaning

Your smile rises upon your face

Changing ideas into being

Sometimes love can make you sad

Sometimes Spring is over

Sometimes space is just as mad

As us being lovers.

Your hands are soft as a meadow

Decided as the pouring rain

Warming my heart with a “hello”

Putting us on a lane

Sometimes love can make you eager

Sometimes meadows are fun

Sometimes rain can make us mingle

When the song is done

Într-o dimineață

Written By: Gia Codrescu - Apr• 01•22

Într-o dimineață au anunțat la știri

că a dispărut Sagrada Familia

Și Turnul Eiffel, în aceeași zi

Cum se poate? strigau toți crainicii

Cum se poate? se întrebau influencerii, în descrierea unei poze cu ei și fundul lor perfect rotund

Atac terorist! Extratereștri!

Dacă au putut construi piramidele peste noapte, au putut să demonteze și Turnul Eiffel

Probabil Bill Gates a fost

Sau Soros!

Noi știri anunțau noi dezastre:

Statuia Libertății a dispărut! Chiar și Marele Zid Chinezesc. Louvre-ul și chiar întreg Vaticanul.

Apoi au dispărut pe rând copacii, rechinii, bomboanele cu mentă și pajiștile alpine.

Blocurile, casele, și chiar cerul albastru.

Nimeni nu știa ce se întâmplă

Apoi mi-am dat seama:

Mă uitam în ochii tăi.

Când am privit în altă parte au reapărut toate la loc.

Pe rând, până data viitoare.

Viitorul e o bucată de lut

Written By: Gia Codrescu - May• 24•21

Viitorul e o bucată de lut
Mâinile tale crează în Prezent, cu acest lut, forme diverse:
De la monști la îngeri
Pomi și flori
Pași de dans sau zile însorite de ianuarie
Nu se opresc din creat nici un pic
Nici când dormi: crează vise sau somn odihnitor
Răsuciri de pe-o parte pe alta sau luaturi în brațe dulci-drăgăstoase.

Și pe toate aceste creații apuci să le ții în mână doar un pic…
Apoi ele dispar din realitate și apar în MUZEUL AMINTIRILOR, din Trecut
Acest muzeu sălășuiește în Memoria ta
Și chiar lângă ea există Imaginația, care cuprinde LABORATORUL DE IDEI NOI, plin de forme de lut potențiale
Nu mereu ai lut cu care să creezi acele forme potențiale, sau nu mereu ies așa cum ți-ai fi dorit
Dar, de multe ori, formele pe care le creezi îți plac, le iubești și le așezi frumos pe rafturi strălucitoare, pe care le vizitezi foarte des.

Viitorul e o bucată de lut
Mâinile tale crează în Prezent cu acest lut forme diverse
Nu se opresc din creat niciun pic
Și pe toate aceste creații apuci să le ții în mână puțin…
Apoi ele dispar în Trecut
în MUZEUL AMINTIRILOR, în Memorie.
în Imaginație ai LABORATORUL DE IDEI NOI
Unde se găsesc forme potențiale.

În fiecare moment creezi ceva: o formă dorită, sau una nedorită
Un monstru, o zână, praf, o prăjitură, o fantomă sau un parc întreg de distracții

Tu ce vei crea azi?
Ai camere în Muzeu închise vizitatorilor?
Laboratorul tău de idei noi cu ce se ocupă?
Unde găsești lutul potrivit pentru ideile tale cele mai dragi?
Știi să creezi împreună sau doar separat?
Care sunt cele mai reușite creații ale tale?
Dar mâine? Mâine ce vei crea?