Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Multumesc

Written By: Gia Codrescu - May• 24•11

Multumesc e un cuvant pozitiv, pe care daca il spui des face bine – atat tie, cat si celuilalt caruia i te adresezi. Trecand prin viata, luand contact cu alti oameni ne schimbam. Fiecare experienta pe care o avem ne schimba un pic, fiecare om pe care il intalnim si alaturi de care stam mai mult timp, ori are o personalitate destul de puternica, ne lasa ceva. M-am gandit sa fac un inventar al lucrurilor din mine lasate din altii. Ma imaginez ca pe o incapere spatioasa, mobilata, cu diferite obiecte primite in dar de la musafirii sufletului meu 🙂 Sa vedem asadar, ce mi-au lasat.

Multumesc mama pentru entuziasmul in fata lucrurilor mici, pentru mirarea naiva indreptata catre lucrurile deja stiute, dar mereu surprinzatoare, pentru apetitul catre placere si dragostea de natura. Multumesc pentru dorinta de a citi.

Multumesc tata pentru obsesia oportunitatilor care odata pierdute nu se mai intorc. Multumesc pentru gandirea jucausa, ironica, ce face interesante cele mai banale activitati. Multumesc pentru pasiunea pentru sience fiction si respectul pentru lucrurile mai mari decat noi (universul) sau diferite de noi (alte civilizatii).

Multumesc Florina, pentru constiinta frumusetii, aceasta calitate ce poate face o femeie sa straluceasca; frumusetea vazuta ca adecvare.

Multumesc Cristi, pentru Salvador Dali si Antonio Gaudi. Multumesc pentru tangourile celebre, Maria Tanase, muzica rock si Pasarea Colibri.

Multumesc Timi, pentru ca mi-ai aratat ce inseamna o familie – cu mai multe sau mai putine probleme, insa unita. Multumesc pentru ca mi-ai aratat ce inseamna linistea, rabdarea, povestitul lucrurilor asezat, cu dragoste si intelepciune. Multumesc pentru jocul de canasta care poate aduce laolalta oamenii, prin transformarea lui intr-un ritual.

Multumesc Andrei pentru cuvantul “insa”, care e de preferat lui “dar” – primul adauga, al doilea contrazice. Multumesc pentru ideea ca trebuie sa gandesti inainte de a spune ceva :), ca trebuie sa fii asertiv si in acelasi timp prieten, sa te imbraci ca un lider daca vrei sa fii perceput astfel, sa te intorci cu tot corpul catre cel cu care vorbesti, sa termini pregatirea unui eveniment cu 2 saptamani inainte si sa te gandesti la toate detaliile.

Multumesc Aricel pentru cuvantul “scuze” si “a te aseza”, in opozitie cu “a te pune”. Multumesc pentru ideea ca lipsa conflictului este mult mai importanta decat adevarul (cine are sau nu dreptate). Multumesc pentru pasiunea pentru informare (stiri nationale si internationale), pentru ideea ca trebuie mai intai sa cresti, sa stai pe picioarele tale inainte de a-ti impleti sufletul cu cel al altcuiva, pentru ca acel cineva poate disparea oricand. Multumesc pentru politete, simplitate, eleganta, altruism, imprevizibilitate si modestie, pentru necesitatea de a-ti urma vocatia fara a amana, de a depune efort de invatare si lucru, pentru a te auto-depasi mereu, pentru respectul fata de dorintele (chiar daca ti se par ciudate sau absurde) ale celuilalt si pentru ordinea lucrurilor lui, atunci cand esti la el acasa.

Multumesc Alexandra, pentru empatie, pentru atitudinea rezervata si calda atunci cand cineva povesteste o problema, pentru sprijinul emotional, fara solutii rationale care trebuie acordat.

Multumesc Sorin Tudor pentru constiinta faptului ca poti da mana o singura data cu cineva, cu care sa nu vorbesti apoi, insa pe care sa-l tii minte toata viata. Un om cu personalitate puternica, foarte cald.

Multumesc Puiu, pentru constiinta importantei cuvintelor – cuvintele potrivite la momentul potrivit inseamna totul. Iar asta vine doar din multa experienta cu oameni, de multe feluri, in multe situatii diferite.

Multumesc Pao, pentru calmul si intelepciunea cu care trebuie sa abordezi orice problema, pentru faptul ca orice conflict trebuie aplanat, pentru soarele care trebuie sa incalzeasca casa si ordinea asortata in care trebuie sa stea, la locul lor, toate obiectele.

Multumesc Antony Hopkins pentru ideea ca orice rol se poate mula pe personalitatea actorului, nu e neaparata nevoie sa fie invers.

Multumesc Andra, pentru ca m-ai facut sa simt importanta imbratisarilor.

Multumesc Daniela, pentru ca mi-ai aratat cum se poate face un prieten – in timp foarte lung, cu pasi mici, cu multa atentie si dragoste neconditionata.

Multumesc Geo, ca esti langa mine si mi-ai aratat ca perfectiunea exista.

Mai am o lista lunga de autori de carti si personaje, de profesori si sefi, de prieteni sau persoane pe care le-am vazut doar o data pe strada. Fiecare m-a invatat cate-ceva insa pentru moment, invataturile de mai sus staruie cel mai puternic in mine. Obiecte decorative dragi si esentiale 🙂

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

5 Comments

  1. LumiCod says:

    Cu multa placere. Mama:)

  2. Andra says:

    Oricand >:D<

  3. Danonino says:

    Vaaaai, mi-esti tare draga! (adorabil procesul de imblanzire, nu? mie mi se pare ca doar ce se intampla asa rezista. poate or mai rezista si altele.)

  4. costiman says:

    cu placere!

  5. Denisa says:

    ce frumos Gia, poti posta si pe http://www.multumeste.net daca vrei:)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.