Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Matrioșka

Written By: Gia Codrescu - Feb• 06•15

Iubitule, aș lua o forfecuță și te-aș decupa pe margine, ți-aș trage pielea și m-aș înveli în ea,

m-aș duce să mă plimb așa pe Calea Victoriei, goală pe dedesubt, cu sânge cald șiroindu-mi pe coapse și întărindu-se tandru, ca într-o îmbrățișare.

Iubitule, ți-aș smulge părul cu penseta și mi-aș face mustăți. Ca să râdem. Ți-aș scoate ochii și i-aș roti în palme, ca pe niște bile zen, să mă liniștesc și să-mi găsesc echilibrul.

Când mi-ar fi foame, te-aș săruta cu poftă și ți-aș mușca limba, are gust de migdale. Aș mesteca o vreme, să-i simt bine aroma și aș înghiți cu lăcomie. Dragostea chiar trece prin stomac.

Când mi-ar fi sete, e simplu. Aș bea sperma ta cu coniac și o dulce beție m-ar cuprinde. Din cele care te fac să iubești mai mult.

Iubitule, aș vrea să-ți simt inima pulsându-mi în palme, ca un animăluț speriat, un pui orb și umed de liliac, care s-ar lovi de pereți dacă nu ar avea GPS-ul creierului tău.

Apropo, ți-aș fierbe creierul și l-aș întinde pe pâine prăjită. Milioane de neuroni, axoni și dendrite, amintiri și teorii subtile, definiții și ani, conținut de pe Wikipedia și dorințe ascunse mi-ar rămâne între dinți sau mi-ar intra în sânge, sintetizate în proteine, grăsimi și carbohidrați.

Iubitule, aș vrea să mă tai pe jumate, să mă scobesc pe dinăuntru și să te primesc în mine, apoi să mă închid ca o Matrioșkă îndrăgostită.

Poate atunci nu mi-ar mai fi așa de dor de tine.

 

 

 

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.