Gia Codrescu

despre comunicare, cunoastere, curaj

Mâinile ei

Written By: Gia Codrescu - Dec• 06•18

Mâinile ei miroseau a miere. Îmi plăcea să le iau ca pe două obiecte, separate de ea și să mi le pun pe față, pe piept, să mă mângâi cu ele în jurul taliei și pe linia de început a coapselor. Le sărutam și i le dădeam înapoi, mulțumindu-i. Știam că le voi regăsi mereu la ea, de ori câte ori aș fi avut nevoie.

Într-o dimineață centrala se oprise și peretele de lângă mine era rece, ca un refuz. M-am lipit de ea, am luat-o în brațe, cu riscul de-a o trezi și mi-am întrepătruns degetele mâinii drepte între ale ei, ca într-o claviatură de pian. Un Yin și Yang vertical. Am întrebat-o:

– Vrei să ne mutăm împreună?

– Pui tu apă la fiert, pentru ceai? a zis și și-a retras mâna acoperindu-și ochii.

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.