Ochii tai verzi imi soptesc “ai liber la trecere, te astept!”
Insa buzele mele rosii, indignate, spun “stop!”
Parul tau auriu imi striga “treci, ai prioritate!”
Insa parul meu negru se aseaza oblic, si cere “sfarsitul tuturor restrictiilor!”
Bratele tale arse de soare se aseaza crucis si zic “trecerea oprita, m-ai suparat!”
Atunci bratele mele se deschid si te roaga “cedeaza-mi, totusi, trecerea!”
Toata fiinta ta devine o sageata cu varful in sus ce pretinde “bine, dar obligatoriu inainte!”
Atunci, toata fiinta mea devine doua sageti, dintre care una nu sunt eu, si renunta “bine, dar am prioritate fata de circulatia din sens invers!”
“Iubito”, imi spui tu apoi, “sensul este unic, vino!”
Si eu vin, depasind viteza legala.
Frumoasa iubirea rutiera, oare cum o fi cea aviatica sau nautica? ;;) Punctaj maxim pentru stilistica: imi place :)!
Iar tu ma prinzi in brate si … ne invartim ca intr-un “sens giratoriu” 🙂
Merci Alia 🙂
Miere, tare asta cu sensul giratoriu! :))
Gia…
nu puteai venii fara sa depasesti viteza legala….
pentru ca treceai printr-o perioada de “depasire interzisa” 🙂
Si atunci am considerat ca te pot astepta la “drum incrucisat”