Hey there, Khalilah, what’s it like in Baghdad City?
I’m 3,000 miles away but girl tonight you’re looking pretty
Can’t you see?
You’re looking really hot, baby.  Literally.

Hey there, Khalilah, I am at my latest booking
But I’m writing you tonight to say how much I miss your cooking
So I sob.
Wipe all my tears up with a mop.  There’s no kabob.

Oh, it’s how you cook the meat.  How you cook the meat.

Hey there Khalilah, you stay good and cook some coosa
Til I’m back there making money at the Improv in Falluja
Give it time.
I’m bombing really bad this time.  No, not that kind.

Hey there, Khalilah, if I must eat one more Twinkie
Well I might just have to lick my arm and then bite off my pinky
What a scene.  The only Arab food I see’s
Attached to me

Oh, it’s how you cook the meat.  How you cook the meat.

3,000 miles is far away, but I just want kabob today
I’d eat it all up with a knife and fork.
Why am I so far from you?  All they have here is bar-b-que
Which would be good except I don’t eat pork.
The ketchup here is really bad, the mustard’s not a deadly gas
This pizza box tastes better, that’s for sure
And it’s cardboard

Hey there, Khalilah, you’re tahini on falafal
No, you’re not sesame paste but girl I just can’t eat without you
So you know.  I’ll have kabob when I get home.
And chug rose water like a pro
Cuz I do not like Domino’s
Oh no I don’t.

Cei care sunt vizuali colecteaza informatiile din mediu prin imagini pe care le vad si le tin minte. Pot urmari cu usurinta o prezentare doar daca include ilustratii sau fotografii, le plac in mod deosebit filmele, le creste interesul doar atunci cand vad ceva frumos – prin urmare, pentru a reusi sa-i cucereasca, ceilalti trebuie sa fie cat mai atenti la modul in care arata. Le plac culorile si le place sa admire, sa contemple, sa dezbrace din priviri sau sa faca cu ochiul

Modul lor de a percepe lumea se reflecta si in limbaj, de aceea vor spune des: Văd îmbunătăţiri; Am o imagine clară; Realitatea ne apare în culori vii; O perspectivă luminoasă; Am vazut negru in fata ochilor; Situaţia nu este chiar stralucita; Vedeţi…; Dupa cum vezi; Vezi viata in roz

Cei care sunt auditivi folosesc auzul ca principala sursa de informatii. Le place sa asculte  muzica, ii deranjeaza mai mult decat pe altii zgomotele, sunt buni ascultatori insa si buni vorbitori. Vor spune des: Asta sună bine; Voce melodioasă; Ascult, aud; Îmi cântă în strună; Avem acelaşi ritm; armoniza; articula; asculta; auzi; declara; discuta; menţiona; spune; povesti; rezona; vorbi

Si in final, kinestezicii, olfactivii si gustativii seamana intre ei – toti au incredere in modul in care simt lucrurile, sunt constienti de reactiile emotionale, isi iau informatia din mediu prin atingere, miros sau gust. Folosesc expresii precum: Pus cu spatele la zid; Om cu greutate; Nu-mi miroase a bine; Mi-a lăsat un gust amar; Ma apasă ceva; Simţi diferenţa?; Esti asa dulce; Mi-a placut cartea – a fost delicioasa

Am aflat toate aceste detalii despre fiecare dintre cele 5 tipuri de oameni de la un training de vanzari. Despre cum sa detectezi ce tipar i se aplica interlocutorului tau si cum sa vorbesti apoi “pe limba lui” pentru a-l convinge mai usor. Cum “sa-l simti” si “sa te mulezi” pe felul lui de a intelege lumea. Cum “sa mirosi” daca si el aplica tehnica asta pe tine, sa nu te lasi influentat fara sa vrei.

Cum “sa duci de nas” cu alte cuvinte, cum “sa duci cu zaharelul” pe cineva care poate vrea sa coopereze insa are o rezistenta autoimpusa. Cum “sa spargi gheata” facandu-l sa se simta confortabil, sa te inteleaga mai usor. Si tocmai am demonstrat cat de kinestezica-olfactiva-gustativa sunt, prin expresiile puse in ghilimele – imi place sa mananc, sa miros, sa pipai, sa gatesc, sa vorbesc despre mancare si sa scriu despre ea

Cum folosim cele 5 simturi in marketing

Este usor sa aplicam aceasta tehnica – de alegere a cuvintelor potrivite – atunci cand suntem intr-o discutie. Insa ce facem atunci cand avem de comunicat un mesaj unui numai mare de oameni, cu care nu avem contact direct? Ei bine, am gasit doua solutii:

1. Vedem mai intai ce produs/ serviciu avem si ne gandim caror simturi se adreseaza el in principal si atunci, fiindca cei care il vor folosi isi vor activa atunci mai mult acel simt, chiar daca ei sunt preponderent guvernati de altul, folosim cuvintele specifice lui. De pilda, atunci cand promovam CD-uri cu muzica vom spune ca “rezoneaza cu tine”, sunt “in armonie”, spun “o poveste ritmata”, etc. Sau cand promovam mancare, vom spune ca “gustul te gadila”, “mirosul te mangaie”, “consistenta e matasoasa”, “aroma fierbinte”, “dulceata curge”, etc

2. Apoi, a doua varianta ar fi sa folosim in acelasi text cuvinte specifice tuturor simturilor, pentru ca indiferent cine citeste, sa se regaseasca in el. De pilda – “acest fel de mancare este gratios precum pasul unei pasari in apa (vizual si auditiv), dulce ca atingerea ierbii (gustativ, kinestezic), aromat precum esentele de vanilie aduse de vant la amurg (gustativ, auditiv, kinestezic si vizual)”. Este un pic greu sa facem asta la inceput, fiindca fiecare dintre noi gasim mai usor cuvinte din registrul simtului nostru, insa cu putin exercitiu putem reusi – sa vorbim pe limba cea mai convingatoare pentru ceilalti, nu pentru noi, pentru un dialog autentic

Acum, ca pictura sa fie completa, sa ne gandim putin si la cum putem eficientiza imaginile si o sa ma refer la un lucru simplu – principiul feminin si principiul masculin. Linii curbe si linii drepte. Culori calde si culori reci. Pe acelasi principiu mai sunt doua feluri de oameni in functie de felul in care isi organizeaza informatia, dupa ce au colectat-o: optionali si procedurali. Pentru ei, de asemenea, putem sa oferim multe optiuni din care sa aleaga, respectiv un drum prestabilit cu pasi clari de urmat. Deja intram in subtilitati… Oricum, este bine sa ne gandim la toate aceste diferente intre oameni iar ca persoane ce vor sa promoveze ceva, sa fim atenti sa nu folosim un limbaj care sa rezoneze doar cu felul in care suntem noi, ci unul care sa arate celuilalt lumea asa cum se asteapta el sa o simta.

Recapitulare:

Avem oameni vizuali, auditivi, kinestezici, olfactivi sau gustativi. Sa vorbim pe limba lor pentru a ne face intelesi

Avem barbati – linii drepte, culori reci; femei – linii curbe, culori calde. Avem optionali care au nevoie de variante ca sa se simta liberi si procedurali care au nevoie de un drum cu etape pentru a se simti in siguranta.

Fiecare cadem in cate o categorie din cele enumerate si suntem tentati atunci cand comunicam sa folosim limbajul specific ei, insa pentru a ne face intelesi si pentru a convinge este bine sa fim atenti la produsul/ serviciul nostru, la interlocutorul/ publicul nostru si sa ne adaptam comunicarea lor.

Va urez un succes de neimaginat, melodios, puternic, parfumat si dulce-acrisor!

De cate ori ma gandeam care ar fi cuvantul meu preferat, de fiecare data imi venea in minte “caleidoscop”. Poate si fiindca am o imaginatie pronuntat vizuala, cand rosteam acest cuvant vedeam culori si forme rostogolindu-se ca intr-un spectacol. Mai ales ca ma ducea cu gandul atat la imagini, cat si la emotii.

Pentru cine nu stie, caleidoscopul este un “dispozitiv optic constand dintr-un tub cilindric opac, inzestrat cu mai multe fragmente de oglinzi, care, prin rotire, produce o infinitate de combinatii de imagini multicolore (folosit ca jucarie). Succesiune rapida de senzatii sau de impresii vii si variate; amestec de senzatii si impresii disparate. Rubrica in presa periodica sau in programul emisiunilor de radio si televiziune cuprinzand informatii extrem de variate” Iar blogul cu acelasi nume, cuprinde toate aceste sensuri.

Cine este autoarea?

Luminita Tomescu este dupa cum chiar ea ne spune, “absolventa a Facultatii de Textile din cadrul Universitatii Tehnice Iasi, a unui curs intensiv de design vestimentar al Institutului de Moda Burgo din Milano si de curand a Academiei de make-up profesional Kruger Brent”. De asemenea, este pasionata de design vestimentar, moda, arte vizuale, istoria costumului, psihologie, legile comunicarii nonverbale, tehnicile machiajului si cat de mult inseamna acestea pentru crearea unei imagini unitare.

Pe blogul ei gasim o “succesiune rapida de senzatii”, “impresii vii si variate” despre accesorii, stiluri vestimentare, pantofi, haine, ce se mai poarta, machiaj sau culori potrivite. Gasim analize de tinute ale unor vedete, “trend alerts” si colectii create de ea.

Cateva prejudecati

S-ar putea sa existe voci care sa exprime fara tragere de inima: “Si la ce ne trebuie sa stim toate acestea? Eu ma imbrac cu ce am la indemana, comod sa fie”. Sau “De ce sa urmam un stil sau altul? Ca sa fim toti la fel?”. Sau “Sa fii la moda inseamna sa fii superficial si supus tendintelor sociale”. Sau “Pe timp de criza te imbraci cu ce ai, nu mai dai banii pe prostii”. Sau “O sa port ce-mi place si nu trebuie sa citesc despre ce ar trebui sa-mi placa, fiindca nimic nu <trebuie>”.

Luminita Tomescu isi propune sa demonteze toate aceste prejudecati, sa determine oamenii sa aiba mai multa incredere in ei, sa comunice, si, astfel, sa-i ajute sa poata exprima apoi orice, cu multa tragere de inima

“Ideea acestui blog a pornit de la disconfortul optic pe care mi-l provoaca zi de zi, modul in care se imbraca majoritatea semenilor nostri romani. Traim in secolul in care se vorbeste din ce in ce mai mult despre comunicarea spre exterior a imaginii interioare si decodificarea mesajului pe care aceasta il contine. In acest context, vestimentatia fiecaruia dintre noi, felul in care aratam – imaginea proprie – este un simbol vizibil care afecteaza relatiile noastre cu cei din jur. Vestimentatia ca forma de comunicare, are un rol tot mai mare in comunicarea nonverbala, in comportamentul individual si colectiv.
Superficial sau nu, vestimentatia vorbeste pentru noi si imaginea este cauza primei impresii pe care si-o fac oamenii unii despre altii, atunci cand se intalnesc. Hainele sunt cele care identifica fara sa minta, care acopera corpul si descopera personalitatea interioara. Stilul vestimentar al fiecaruia, privit ca o declaratie, este manifestarea exterioara a personalitatii sale. Iar personalitatea este amestecul unic dintre temperamentul individului, instructia, educatia si mediul in care acesta s-a format.
Asa cum am definit-o mai inainte, personalitatea nu este un dat, ci un rezultat. Un rezultat al eforturilor constiente de instruire si educare permanenta” (continuarea)

Sunt cateva lucruri de pe blogul ei care mi s-au parut foarte utile, pe care vreau asadar sa vi le semnalez

Despre Machiaj “(…) trebuie sa te apropii cat mai mult de idealul propriu de frumusete, fara a uita insa ca frumusetea este data de felul in care te privesti, de increderea in propriile puteri si de personalitatea ta unica. De fapt, cea mai importanta caracteristica a frumusetii adevarate este increderea in fortele proprii. De aceea indiferent de fizionomie, de simetria fetei sau de varsta, un machiaj care iti accentueaza trasaturile definitorii te poate face sa te simti si sa arati mult mai frumoasa (…)”

Despre Accesorii “Accesoriile pe care le alegem, sunt cele care ne exprima cel mai bine stilul si personalitatea, cu ajutorul lor putem purta cele mai interesante conversatii cu restul lumii, tansmintand tone de informatii despre individualitatea noastra. Sunt cea mai sigura cale de a surprinde un moment din moda si modul cel mai rational prin care putem extinde orizonturile vestimentatiei noastre.

Pentru look-ul de zi cu zi, iata cvartetul care ne contureaza intotdeauna imaginea: o poseta cu un aer distinct, pantofi in tendintele sezonului, ochelari de soare potriviti cu forma fetei, un ceas cu linii simple. Bineinteles, sarea si piperul, o fac bijuteriile, cureaua sau esarfa. Succesul consta insa in combinarea lor in asa fel incat sa completeze vestimentatia, si sa nu intre in competitie cu hainele si nici ele intre ele (…)”

Despre ciorapi, partea 1 si partea 2 sau Despre pantofi “Incaltamintea este de importanta cruciala, unul dintre cele mai vorbarete obiecte din garderoba, despre gustul purtatoarei si a capacitatii ei de a sesiza detaliile” si care sunt cei esentiali, indispensabili: partea 1 si partea 2

Despre cum sa-ti gasesti stilul personal sau Despre codul vestimentar in cariera cu derivatele sale: pentru domeniul tehnic, social, comercial, creativ sau al comunicarii.

Pentru baieti, cateva sugestii de stil masculin si, bineinteles fetelor, despre cum sa fii sexy

Daca ce ati vazut pana acum v-a facut sa reconsiderati sau sa va confirmati cateva lucruri despre voi insiva si imaginea voastra, as vrea sa intarim acestea prin sublinierea scopului pe care Luminita Tomescu si-l asuma:

“Sa va ajut sa va descurcati in acest imens arsenal schimbator care este moda, exprimandu-va clar si armonios prin propria voastra infatisare.

Sa va ajut sa va descoperiti  stilul, si, indiferent de anotimp sau de eveniment, machiajul sa va sporeasca increderea in voi si sa va simtiti mai bine in propria piele – singura atitudine care defineste in esenta frumusetea adevarata.

Impreuna vom scoate la lumina o persoana mai increzatoare si mai frumoasa.”

Avand in vedere toate acestea, daca doriti sa aflati mai multe despre voi si ce vi se potriveste, urmariti blogul ei, sau apelati la serviciile pe care vi le pune la dispozitie. Va doresc multe senzatii, culori si impresii placute!

Azi, 15 ianuarie 2010, Ora 19 – Deschidere oficiala

“Eminescu – publicist, Eminescu – patriot!” – Conferinta interactiva

Cu: Actorul Mihai Gruia Sandu, Prof. Univ. Dr. Alexandru Leordean si studentul: Paul Darasteanu

Ora 19:30 – Spectacol “Vis de poet”

Pe versuri si proza de Mihai Eminescu – dupa un scenariu de Eugenia Vasiloaie

Cu participarea extraordinara a “Corului Preludiu”  – Dirijor: Maestrul Voicu Enachescu

Si tinerii actori: Octavian Paraschivescu,  Camelia Dinca si Simona Nastase

Ora 20:45 – Dublu-vernisaj

Expozitia de arta “Vis de poet” – lucrari inspirate din creaţia eminesciana ale tinerilor arţişti romani dar si consacrati: Costin Neamţu, Lisandru Neamtu, Iuri Isar, Daniela Frumuşeanu, Ludmila Grăjdan-Ionescu si Victoria Ileana Dragomirescu

Cuprinde lucrari in fotografie, penita, gravura, obiecte si colaje video

Curator: Corina Vasile

Expozitia de fotografie “Dor de Eminescu” ce aduce in prim-plan: Poetul si Actorul.

Cuprinde fotografii ale actorilor: Dan Puric, George Mihaita, Manuela Hărăbor, Raluca Guslicov, Ileana Stana Ionescu, Mircea Albulescu, Silviu Biriş, Axel Moustache

Bonus:

Un articol care ne spune cum  Mihai Eminescu nu era “doar un om”. Suberb. Silviu Man

Si un articol despre modele si adevar. Revelator. Mircea Platon

Este greu sa fii altruist. Ajungi asa dupa o lunga prefacere, dupa ce ai ajuns sa te cunosti, sa ai incredere in tine, sa acumulezi comori din care poti alege apoi unele potrivite celui care are nevoie de ele. Iar asta fiindca de obicei oamenii fac cadouri ce le-ar placea lor sa primeasca, dau sfaturi asa cum ar vrea sa li se dea, confunda pe celalalt cu ei insisi si apoi se supara daca sunt refuzati. Fac bine ca sa se simta ei bine.

Nu conteaza daca ti-e foame sau nu, cand te duci in vizita la parintii cuiva ti se baga pe gat feluri si feluri de mancare. Nu conteaza daca vrei sau nu sa mergi undeva, partenerul/partenera ta trage de tine, santajeaza emotional pana accepti. Este usor sa fii egoist.

Ma uitam zilele astea la un Training de Mental Toughtness care la prima vedere pare un self-help-american-motivational-care-doar-te-face-sa-te-simti-bine-dar-care-nu-te-ajuta-cu-nimic, dar nu e Chiar ajuta, sau cel putin pe mine m-a ajutat. Zice acolo ca sunt trei clase (categorii) de oameni: middle class – cei care cauta confortul si evitarea durerii, upper class – cei care cauta succesul pentru a-si hrani ego-ul si world class – cei care cauta succesul pentru a se implini spiritual. Acestia din urma sunt caracterizati de “dragoste, abandon si gratitudine”, iar cuvantul cheie este “responsabilitate”.  Tineti minte “abandon”

A fi altruist inseamna sa te abandonezi pe tine in favoarea celuilalt. In acest caz trebuie sa ai incredere in tine, ca esti destul de stabil incat sa te poti recompune la loc si in celalalt, ca nu va profita de tine sau nesocoti ceea ce ii oferi. Din pacate riscul in cazul celei de-a doua conditi este mereu mare, insa nu ai ce face – poti doar paria. In cazul in care pierzi pariul, vei stii sa te protejezi data viitoare, sa nu te mai abandonezi celui care te-a tradat. Iar daca il castigi, toata lumea va avea de castigat, iar data viitoare poti paria mai mult pe acel om, oferind mai mult.

Un exemplu concret. Sunt multe situatiile cand incercam sa schimbam ceva din comportamentul celui de langa noi ca relatia dintre noi sa fie mai buna. De exemplu: sa ajute la curatenie, sa nu mai intarzie, sa nu mai stea foarte tarziu noaptea si sa doarma ziua, sa manance mai sanatos, etc. Toate acestea ne fac bine si noua – muncim mai putin, asteptam mai putin, avem parte mai mult de el/ea, va fi mai in forma, etc. In acelasi timp le fac bine si lor, insa poate nu-si dau seama si nu vor sa asculte cand doar le spunem. Hai sa vedem cateva modalitati de a spune:

- Tot timpul intarzii…

- Iar ai intarziat?

- Nu-mi place ca intarzii mereu

- Fii si tu mai atent, sa nu mai intazii!

Cate sanse de reusita credeti ca avem cu replicile/ reprosurile de mai sus? Din experienta mea nu prea multe. Insa daca te gandesti la celalalt, si spui acelasi lucru din perspectiva lui, cu argumente, implicandu-te si pe tine direct dar neasteptand un raspuns, lucrurile se schimba:

- Mi-ar placea sa nu mai intarzii, fiindca nu mi se pare corect ca eu sa-mi calculez timpul astfel incat sa ajung la timp, iar tu sa nu te straduiesti destul in acest sens. Cred ca o prioritizare mai buna a lucrurilor pe care le ai de facut te-ar ajuta si pe tine – a fi punctual transmite faptul ca esti responsabil si de incredere

Orice fraza care incepe cu “Mi-ar placea” si se continua cu argumente din perspectiva celuilalt este pozitiva si eficienta. Incercati doar in situatiile in care nu ati reusit pana acum sa vedeti cat de magica este Atunci cand daruiesti, vei merita sa primesti ceea ce-ti doresti Atentie doar, cand dai sa dai din toata inima fara sa astepti nimic in schimb! Daruirea sa nu fie o cerere mascata!

Vom strange globulete, ornamente, beteala si luminite de pom vineri si sambata – 18 si 19 decembrie, orele 16-20, la sediul SNSPA – urmati sageata rosie si zambaretii.

Intre timp lucram la ceasuri cu mesaj pentru cateva agentii de publicitate, pe care le vom darui saptamana viitoare. Cu banii stransi, vom lua apoi brazi de plastic pe care sa-i impodobim pentru copii. Eventual, daca ne mai raman bani, o sa luam si carti de povesti pentru cei mici

(poze si detalii picante aici si aici, la Paul si pe admasters.ro)

Va asteptam si pe voi sa contribuiti la aceasta Campanie, joi si vineri – 18-19 decembrie intre orele 16-20 la sediul SNSPA

Am facut si un banner pentru cei care au blog de 125×125. Multumim!

PS: mai e o saptamana si pana la incheierea Concursului cu Amintiri de Craciun sau Povesti Pana acum Tiberiu ne-a povestit cum a mers el cu calutul de Anul Nou, Mihaela cum l-a vazut pe Mosu, Alina cum a primit o papusa frumoasa foc si Claudia istoria Saniutei si a Castelului Turn – o istorisire plina de talc, despre vise, dorinte si impliniri

Va doresc multe bucurii!

“Mierea (din latină melem; în greacă μελιττα înseamnă “albină”) este un produs apicol obţinut prin transformarea şi prelucrarea nectarului sau manei de către albine şi depozitat în celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaţiei din stup.” Deci a populatiei din stup!

“Producerea mierii de către albine este un proces complex de transformare a materiei prime în miere, începând cu recoltarea şi terminându-se cu căpăcirea celulelor din faguri. Albinele lucrătoare recoltează nectarul sau mana cu ajutorul aparatului bucal (trompa) şi le înmagazinează un timp în guşă, unde sunt amestecate cu salivă, iar la sosire transferă conţinutul zaharat albinelor din stup, care îl prelucrează în continuare, până se obţine produsul finit.” Deci este foarte greu de produs!

“Atât aspectul, culoarea, consistenţa şi gustul fac din miere un aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specifică, datorită conţinutului în uleiuri eterice (volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.” Nici nu e de mirare ca am vrut sa ne-o insusim!

“Albinele sunt adaptate la hrănirea cu nectar şi polen, primul ca sursă de energie (din cauza conţinutului de zaharuri), al doilea ca sursă de proteine (folosit mai mult la hrănirea larvelor).”

Si asa deci, oamenii au descoperit intamplator mierea si ce si-au zis? E minunata. Dragutele de albine o fabrica iar noi ce sa facem altceva, decat sa le facem captive si sa le punem sa munceasca pentru noi. Adica sclavagism in toata regula, sau mi se pare?

Ia uite la ce tratamente sunt supuse albinele ce nu au fost intrebate daca vor sa munceasca pentru oameni, carora nu li se ofera nimic, de pe un site de Apicultura:

- Li se schimba regina, pe motive de varsta – pei nu e discriminare? “S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.”

- Li se reamenajeaza casele, fara aprobari “O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura. Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv, albinele blocheaza cuibul, cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana. Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua, numarul celulelor libere scazand drastic. Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi”

- Minoritatea numita “trantori” este de asemenea discriminata “Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti, fara celule de trantori sau alte defecte. Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.”

- Albinele sunt reduse la stadiul de masinarii “In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna. Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup (ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).”

- Albinele nu sunt lasate sa se distreze, ele trebuie sa munceasca incontinuu “familiile sa fie in stare activa, stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea”

Si in final, sa vedem si care e procesul prin care albinelor li se fura mierea de sub antenute, lasandu-le cu strictul necesar sau chiar mai putin, ca ele sa munceasca in continuare:

“Cum scoatem ramele pline: aceasta lucrare se face cu ajutorul afumatorului si a daltii apicole. Mult hulitele “podisoare izgonitoare, chimice” nu se vor folosi, pentru ca prin continutul lor de substanta activa, riscam sa contaminam mierea. In schimb se pot folosi izgonitoare cu sicana.

Fagurii de scos se tin deasupra stupului si prin cateva miscari bruste scuturam albinele. Atentie mare la matca: din diferite motive aceasta poate fi aici si riscam sa o vatamam. Albinele care raman se perie cu o pana sau o pensula speciala, dupa care punem rama in ladita de transport.

Executam operatiunea cu grija si rapid pentru a nu starni furtisagul in stupina. (…)

Extractia efectiva a mierii cuprinde doua lucrari : descapacirea fagurilor si extragerea propiu-zisa a mierii din faguri. (…) La descapacire cutitul se tine in pozitie orizontala, cu partea inferioara a lamei in unghi de 35 grade fata de suprafata fagurelui. Actionam cutitul cu miscari scurte aplicate de sus in jos.

Folosirea extractorului tangential se face intr-o prima faza cu multa atentie pentru ca fagurii sunt grei si s-ar putea rupe. Dupa ce intoarcem fagurii pe partea opusa, putem mari turatia pana la 200-250 ture/min. Dupa extractie, fagurii goliti se dau familiilor pentru a fi curatati.” Cu alte cuvinte, albinelor li se lasa resturile…

cititi mai multe pe siteul plin de intelepciune dictatoriala si latifundiara, stuparitul.com

Pe de alta parte, v-ati gandit vreodata cat de indispensabile sunt albinele intregului ecosistem? Ele sunt cele care efectueaza polenizarea, vantul de obicei nu e de ajuns. Daca nu ar mai face asta, florile s-ar ofili, plantele ar muri, iar cum oxigenul depinde de plante… intelegeti voi

Si daca totusi mancam miere, macar sa le multumim in gand, la fiecare lingurita, acestor creaturi minunate

- ganduri provocate de vizionarea filmului Bee Movie, care incepe cu talc “According to all known laws of aviation, there is no way a bee should be able to fly. It’s wings are too small to get its fat little body off the ground. The bee, of course, flies anyway, because bees don’t care what humans think is impossible.” mai multe citate aici, si va indemn sa vedeti filmul -